Liniștea vizitei nostalgice la casa din Bursa este spulberată când, la plecare, o vecină o privește atent pe Leyla și, cu emoție în glas, îi rostește numele. Deși au trecut mulți ani de când nu a mai văzut-o, femeia spune că i-ar recunoaște ochii oriunde.
Vecina își amintește de trecut și este la un pas să dezvăluie că mama vitregă a Leylei s-a căsătorit cu Tufan. O informație care, dacă ar fi aflată de Civan, ar schimba totul.
Pe drumul spre casă, Civan își amintește, încă o dată, de Leyla din copilărie și de un gest care i-a rămas întipărit în suflet. Povestește cum ea a fost prima persoană care i-a sărbătorit ziua de naștere — chiar dacă el nu știa nici măcar data în care s-a născut. A ales o zi și i-a pregătit un tort improvizat din biscuiți și din puținul pe care l-au găsit atunci.
Pentru Civan, acea amintire nu este despre lipsuri, ci despre grijă și apartenență. Iar pentru Leyla, să audă cât de vie a rămas acea clipă în sufletul lui este o bucurie tăcută.
În paralel, Nur merge la Arzu pentru a discuta despre nunta copiiilor lor. Sub zâmbete politicoase și discuții aparent cordiale, se ascunde dorința de revanșă. Umilința suferită la licitație nu a fost uitată.
Cu o strategie atent calculată, Nur orchestrează un moment stânjenitor care o lasă pe Arzu fără mult-discutata vază.
Tot aici, Nur o cunoaște pe Tuvana, organizatoarea nunții iar intuiția feminină își spune cuvântul rapid. Unele gesturi și detalii indică o legătură ascunsă între Tuvana și Melih, soțul lui Arzu.
Pentru a lămuri lucrurile, Mali o urmărește discret pe Tuvana. Ceea ce descoperă confirmă bănuielile, însă situația rămâne, pentru moment, doar între cei care știu. Fotografiile obținute pot deveni importante mai târziu — dar cum și când vor fi folosite rămâne de văzut.
